• Cântec de încurajare, de Nichita Stănescu (comentariu literar, rezumat literar, aprecieri critice)

    Cântec de încurajare, de Nichita Stănescu, este o poezie care a apărut, întâia oară, în „Luceafărul” nr. 47 din 22 noiembrie 1969, în grupaj cu versuri de autor, titrat generic În dulcele stil clasic (Al meu suflet, Psyhee). Reluare în periodice: „Luceafărul” nr. 36 din 4 septembrie 1971, împreună cu: Noi doi, E vinovat cuvântul şi Ce fel de, sub titlu generic Poeme. În volum: În dulcele stil clasic, Bucureşti, 1970; Starea poeziei, 1975; Opera poetică, vol. II, 2000. În traducere: „Secolul 20” nr. 2 din februarie 1974 (limba germană). Cântec de încurajare Aşa cum ţăranul se urcă cu tălpile pe oalele arse ca să le dovedească rezistente şi de încredere bune, la vânzare, - îmi culc inima peste cuvinte ca să le vădesc de nerupt şi zic: încurajez femeia să nască, iarba o încurajez să fie ... Continuare»

     
  • Către Galateea, de Nichita Stănescu (rezumat literar, sinteză literară, analiză critică)

    Către Galateea, de Nichita Stănescu, este o poezie care a apărut, întâia oară, în „Gazeta literară” nr. 22 din 28 mai 1964, în grupaj cu versuri de Nicolae Tăutu, Ion Horea, Valeria Boiculesi, Ion Th. Ilea şi Ioan Alexandru. În volum: Dreptul la timp, ciclul Timpul revelaţiilor, Bucureşti, 1965; Alfa, 1967; Poezii 1970; Clar de inimă, 1973; Opera poetică, vol. I, 1999. Compusă: primăvara 1964. Către Galateea Îţi ştiu toate timpurile, toate mişcările, toate parfumurile, şi umbra ta, şi tăcerile tale, şi sânul tău ce cutremur au şi ce culoare anume, şi mersul tău, şi melancolia ta, şi sprâncenele tale, şi bluza ta, şi inelul tău, şi secunda şi nu mai am răbdare şi genunchiul mi-l pun în pietre şi mă rog de tine, naşte-mă. Ştiu tot ce e mai departe de tine, atât de departe, încât nu mai există aproape - după-amiaza, după-orizontul, dincolo-de-marea ... Continuare»

     
  • Niciodată, niciodată, de Radu Cosaşu (comentariu literar, rezumat literar, aprecieri critice)

    Niciodată, niciodată, de Radu Cosaşu, este o poezie din volumul Poveşti pentru a-mi îmblânzi iubita, a cărui primă ediţie a fost publicată în 1978 la Bucureşti. Niciodată, niciodată Niciodată, niciodată, nu-ţi vei putea tu da seama cum - peste toate întrebările cu care mă izbesc Kant, Descartes, Hegel şi Helvetius, adică viaţa de adult - vin tiptil-tiptil, din nimic, dintr-o suavă metafizică, lovindu-mă nu mai puţin amarnic şi binefăcător, micile şi inocentele ghicitori fundamentale ale copilăriei cu care-mi chinuiam mintea, orgoliul şi bunica, cum ar fi aceea fără de capăt a lupului, verzei şi a caprei. (Cred că acestea erau personajele.) Din nimic, zic, vin şi mă lovesc, căci un nimic este, desigur, dilema Direcţiunii administrării şi controlării celor 93 de faruri instalate de-a lungul coastelor Marii Britanii, dilemă creată de problema angajării femeilor ca paznici de far. Direcţiunea explică: echipele ... Continuare»

     
  • Minunea, de Ioan Al. Brătescu-Voineşti (comentariu literar, rezumat literar, aprecieri critice)

    Minunea, de Ioan Al. Brătescu-Voineşti, este o povestire a cărei primă ediţie a fost publicată în „Adevărul literar şi artistic” nr. 377 din 26 februarie 1928, iar în volum în Firimituri în 1929 la Bucureşti. Fragment Am fost într-una din zilele trecute, împreună cu un nepreţuit prieten al meu, martor la săvârşirea uneia din cele mai minunate isprăvi din câte am văzut în viaţa mea. Face să v-o povestesc şi dumneavoastră. Eu, după cum veţi fi aflat, am patima pescuitului. Vara, în lunile de vacanţă, mă duc într-o regiune de munte şi-mi petrec cea mai mare parte din vreme pe marginea izvoarelor, pescuind păstrăvi cu undiţa. Cine nu ştie cum se practică pescuitul păstrăvilor cu musca artificială nu-şi poate închipui farmecul acestei îndeletniciri. Îşi închipuie că pescarul de păstrăvi se aşează pe marginea apei, aruncă undiţa în apă ... Continuare»

     
  • Algoritmul de redactare a textelor funcţionale şi a diverselor tipuri de compunere

    Algoritmul este un ansamblu de reguli şi de operatori (concepte operaţionale, noţiuni de teorie literară, în situaţia de faţă) pentru efectuarea unui sistem de operaţii într-o ordine dată în vederea rezolvării unor probleme de un anumit tip. Algoritmul de redactare a textelor cu destinaţie funcţională: cererea, invitaţia, scrisoarea, telegrama Textele cu destinaţie funcţională au anumite caracteristici: - destinaţie specială, oficială sau familială; - formule stereotipe consacrate; - anumită dimensiune; - unele conţin date de identificare a persoanei care redactează textul şi motivarea redactării (de exemplu, cererea); - altele cuprind două adrese, a destinatarului şi a expeditorului; - există scriere funcţională care constă în completarea unor formulare-tip, imprimate (telegrama, formulare CEC, mandate şi buletine poştale etc.); - textele funcţionale conţin precizarea localităţii, data întocmirii şi semnătura ... Continuare»

     
  • Lui Eugeniu Boureanu, de Cincinat Pavelescu (rezumat literar / comentariu literar)

    Lui Eugeniu Boureanu, de Cincinat Pavelescu, este o epigramă. Eu judec după roade pomul Şi nu cer flori din leuştean, Dar dacă stilul este omul, Acesta-i stil de... bou-rean! Recomandări • Eugen Boureanul • Lui Cazaban, de Cincinat Pavelescu (rezumat literar / comentariu literar) • Lui Corneliu Moldovanu, de Cincinat Pavelescu (rezumat literar / comentariu literar) • Lui Cridim, de Cincinat Pavelescu (rezumat literar / comentariu literar) • Lui Delavrancea, de Cincinat Pavelescu (rezumat literar / comentariu literar) • Lui Doinaru, de Cincinat Pavelescu (rezumat literar / comentariu literar) • Lui Duma, de Cincinat Pavelescu (rezumat literar / comentariu literar) • Lui Eftimiu şi Hertz, de Cincinat Pavelescu (rezumat literar / comentariu literar) • Lui Emil Isac, de Cincinat Pavelescu (rezumat literar / comentariu literar) • Lui Gh. Ranetti, de Cincinat Pavelescu (rezumat literar / comentariu literar) • ... Continuare»

     
  • Simbolul neantului, de Cincinat Pavelescu (rezumat literar / comentariu literar)

    Simbolul neantului, de Cincinat Pavelescu, este o serenadă. Fugi, geniu al nenorocirii, Duşman al visului şi-al forţei, Tu, care-n mrejele iubirii Învălui germenele morţii. Fugi, glasul tău mă înfioară, Trimite-ţi dorul să se culce... Sărutul tău, dacă e dulce, A lui beţie mă omoară... Şi părul tău e-ncolăcire De şerpi cu limbile-otrăvite, Tu eşti adâncul ce înghite Virtute, geniu şi simţire. Ascunde-ţi trupul alb şi gol O, şarpe dulce al pieirii! Căci, deşi pari minunea firii, Eşti al neantului simbol. Recomandări • Amor de iarnă, de Cincinat Pavelescu (rezumat literar / comentariu literar) • Amurg de toamnă, de Cincinat Pavelescu (rezumat literar / comentariu literar) • Anului nou, de Cincinat Pavelescu (rezumat literar / comentariu literar) • Aşteptatei, de Cincinat Pavelescu (rezumat literar / comentariu literar) • Cântec spaniol, de Cincinat Pavelescu (rezumat ... Continuare»

     
  • Norocul în vizită, de Alexandru Donici (rezumat literar / comentariu literar)

    Norocul în vizită, de Alexandru Donici, este o fabulă. Când norocul schimbă pasul N-aduc ani ce-aduce ceasul N.N. Norocul pururea de toţi e blestemat Că cine boierii nu are, Sau cel ce nu-i destul bogat, Toţi, de la mic şi pân’ la mare Găsesc norocul vinovat. Când dimpotrivă el, ca orbul rătăcit, În lume nicăiuri nu stă statornicit; Ci umblă-n vizite, atât la împăraţi, Precum la negustori, la domni şi la magnaţi, Şi poate mâni va fi în bordeiaşul meu, Sau în lăcaşul tău, Prea bune cititor! Dar trebuie să fii tu singur lucrător, Să iai aminte bine Şi vreamea să nu pierzi Când de prilejul bun favorisit te vezi; Căci el ades nu vine. Iar dacă n-ai ştiut atunci să foloseşti, Apoi fără cuvânt norocul ocărăşti. În margine de târg era o casă mică, Trei fraţi în ea trăia, ce nu sporea-n nimică, La orice se-ncerca ... Continuare»

     
  • Fenomenul românesc, de Mihai Ralea (comentariu literar / rezumat literar)

    În celebrul eseu, Fenomenul românesc, Mihai Ralea stabileşte particularităţile etnice ale poporului român. În toate eseurile evidenţiază modul în care scriitorii ilustrează specificul nostru naţional. Multele note eminesciene, aspectul folcloric al unor versuri, prezenţa unor realităţi culturale româneşti (bisericuţele liniştite) conferă operei argheziene dimensiune naţională. Deşi George Călinescu afirmă că stilul lui Mihai Ralea este oral, „de taifas provincial”, cercetat mai bine observăm că e un stil sclipitor, strălucind de imagini cu metafore de inspiraţie cultă, cu formulări memorabile, uneori aforistic, neologistic, cu duble şi triple epitete: „expresie curentă, banală, amorfă şi incoloră”. Recomandări • Mihai Ralea - eseistul • Mihai Ralea - biografia, viaţa, activitatea şi opera literară ... Continuare»

     
  • Perspectiva narativă a povestirii „Negustor lipscan”, de Mihail Sadoveanu (comentariu literar / rezumat literar)

    Negustor lipscan, a şaptea istorisire din volumul Hanu Ancuţei de Mihail Sadoveanu, este o povestire în ramă, deoarece face parte din naraţiunea mai amplă, aceea a evocării întâmplărilor petrecute demult, în timpuri imemoriale, povestite cu pasiune de drumeţii care poposeau la hanul unde ritualul ospeţiei era rânduit de Ancuţa cea tânără. Timpul narativ se compune din timpul povestirii care marchează prezentul şi timpul povestit, care ilustrează un plan al trecutului, al faptelor întâmplate în călătoria pe care jupan Dămian Cristişor o făcuse în „ţara nemţească”, cu scopul de a cumpăra marfă de la Lipsca, pe care să o negustorească în Moldova, temă ce înscrie povestirea în specia reportajului. Perspectiva narativă este aceea de narator-martor alternând cu cea de personaj-narator, deoarece Dămian Cristişor povesteşte la persoana I despre cele văzute în ... Continuare»

     
  • Când amintirile..., de Mihai Eminescu (comentariu literar)

    Poezia Când amintirile…, de Mihai Eminescu, a apărut în revista „Familia” din 15/27 mai 1883. Înrudită tematic şi ca atmosferă cu Pe lângă plopii fără soţ, Pe aceeaşi ulicioară şi S-a dus amorul. Poezia a cunoscut un mare număr de variante, unele dintre ele conţinând adevărate diatribe împotriva infidelităţii femeii iubite la care Eminescu a renunţat pentru a ajunge la forma senină, calmă, superioară, epurată de orice impurităţi conjuncturale şi biografice, publicată în prima ediţie îngrijită de Maiorescu, şi reluată de toate ediţiile ulterioare. Poetul îşi aminteşte fericirea dragostei pierdute, reproşându-i iubitei, indirect, sub forma interogaţiei, nestatornicia sentimentelor. Început pe un ton banal şi printr-un loc comun sentimental, textul creşte în intensitate poetică şi altitudine sufletească pentru a îmbrăca în ultimele două strofe ... Continuare»

     
  • Mihai Eminescu între statui

    Iaşii se pregătesc de pe acum să ducă la bun sfârşit iniţiativa unui comitet local, dornic să împodobească scena de tinereţe a poetului, cu chipul cioplit, în bronz sau marmură, al Sărmanului Dionis. Ziarul „Adevărul” adaugă râvna unei susţinute liste de subscripţie, ale cărei variate boluri dovedesc ecoul emoţionant şi semnificativ, pe care memoria nefericitului nostru poet o trezeşte în inimile diverselor straturi de românime. Experienţa se impune. Poate că nu mai e chiar aşa departe ziua în care cititorii vor fi destui ca să înalţe în felurite unghiuri de ţară, statui de perpetuă amintire pentru cea mai măreaţă, dar şi mai tragică din expresiile liricii româneşti. În orice caz Iaşii sunt pe punctul să-şi vadă visul cu ochii. Umbra poetului va trece din nou pe străzile molcome, pe sub coroane de arburi, pe la bojdeuca bunului său prieten, răspopitul Ion Creangă, pe ... Continuare»

     
  • Comuna Coşteiu, judeţul Timiş

    Coşteiu este o comună situată în judeţul Timiş, regiunea istorică Banat, România. Organizarea administrativă a comunei include 5 sate componente: Coşteiu, Hezeriş, Păru, Ţipari şi Valea Lungă Română. Reşedinţa comunei este satul Coşteiu. • Comune din judeţul Timiş • Oraşe din judeţul Timiş • Localităţi din judeţul Timiş • Structura administrativă a judeţului Timiş ... Continuare»

     
  • Comuna Vânători, judeţul Iaşi

    Vânători este o comună situată în judeţul Iaşi, regiunea istorică Moldova, România. Organizarea administrativă a comunei include 5 sate componente: Criveşti, Gura Bâdiliţei, Hârtoape, Vânători şi Vlădnicuţ. Reşedinţa comunei este satul Vânători. • Comune din judeţul Iaşi • Oraşe din judeţul Iaşi • Localităţi din judeţul Iaşi • Structura administrativă a judeţului Iaşi ... Continuare»

     
  • Apă vadoasă

    În hidrologie, apa vadoasă este apa subterană provenită din precipitaţii sau din râuri. ... Continuare»

     
  • Preţ de sondare

    În marketing, preţul de sondare reprezintă preţul utilizat la produsele noi o dată cu lansarea lor pe piaţă. El se mai numeşte şi preţ de aşteptare, întrucât, în funcţie de nivelul cererii, se definitivează preţul de piaţă. ... Continuare»

     
  • Monedă fiduciară

    În finanţe, moneda fiduciară este un înscris, titlu de credit emis şi pus în circulaţie de banca de emisiune sub forma unor bani de hârtie, care nu au o valoare materială proprie, ci numai una fictivă, convenţională şi care îndeplineşte numai funcţia de mijloc de schimb pe teritoriul statului emitent, putându-se face cu ele plăţi pentru dobândirea de bunuri şi de servicii în temeiul garantării de către stat a cursurilor lor. • Fiduciar ... Continuare»

     
  • Flagrant delict

    În sens juridic, flagrantul delict este o infracţiune descoperită în timpul sau imediat după săvârşirea ei. • Flagrant ... Continuare»

     
  • Ultimatum

    Ultimatumul este o hotărâre irevocabilă sau ultim cuvânt. În sens juridic, ultimatumul este o încunoştinţare făcută de un stat altui stat, prin notă diplomatică, în care se atrage atenţia că. În cazul în care ar săvârşi sau, dimpotrivă, s-ar abţine de la săvârşirea anumitor acte, se vor lua măsuri de constrângere ori se va porni război împotriva lui. Într-un alt sens, ultimatumul este un act prin care un stat prezintă altui stat condiţiile irevocabile şi hotărâtoare ce trebuie să fie satisfăcute într-un termen scurt sub ameninţarea că, în caz contrar, nu va mai duce negocieri, ci va lua măsurile dictate de împrejurări. De regulă, ultimatumul cuprinde o propunere de lichidare a conflictului, considerată de statul care îl remite ca ultima şi irevocabila sa poziţie asupra problemei. El este însoţit de o pauză - 24 de ore, 48 de ore sau 3 ... Continuare»

     
  • Carmen Chelaru

    Carmen Chelaru (6 mai 1955, Iaşi) - muzicolog şi consultant artistic. ... Continuare»

     
  • Voyager

    Voyager este numele a două sonde spaţiale americane lansate în 1977 pentru a trimite informaţii despre planetele din Sistemul Solar. Voyager 1 a trecut pe lângă Jupiter în 1979, ajungând la Saturn în 1980. Voyager 2 s-a deplasat mai lent, trecând pe lângă Jupiter, Saturn şi Uranus, şi ajungând la Neptun în 1989. Datele şi fotografiile trimise de ambele sonde au dezvăluit detalii noi despre aceste planete gigant, despre sateliţii şi inelele lor. Îşi vor continua traseul în spaţiu, dincolo de limita sistemului solar. Voyager 2 va funcţiona până în aproximativ 2020, transmiţând periodic date despre heliopauză. ... Continuare»

     
  • Trowbridge

    Trowbridge este un oraş situat în Wiltshire, în sudul Angliei. Este centru administrativ al regiunii; găzduieşte unele clădiri remarcabile, printre care biserica parohială Sf. James, care datează din secolul XIV George Crabbe a fost paroh aici până la sfârşitul vieţii. Oraşul este renumit pentru faimoasele sale haine din lână. ... Continuare»

     
  • Stil internaţional

    Stilul internaţional este un stil arhitectural elaborat în Europa şi în Statele Unite în anii 1920 şi 1930, care a dominat arhitectura occidentală la mijlocul secolului XX. Termenul a fost folosit prima dată în 1932 de Henry Russell Hitchcock şi Philip Johnson în eseul lor intitulat The International Style: Architecture since 1922 (Stilul internaţional: arhitectura începând cu 1922). Trăsături specifice stilului sunt formele rectilinii, spaţiile interioare deschise, ariile întinse construite din sticlă, oţel şi beton armat şi suprafeţele plane eficiente şi uşoare, lipsite de ornamente. Principalii arhitecţi asociaţi cu acest stil sunt Walter Gropius, Ludwig Mies van der Rohe şi Le Corbusier. • Bauhaus ... Continuare»

     
  • Rom

    Romul este o băutură alcoolică distilată obţinută din produse de procesare a trestiei de zahăr, în principal din melasă. Prima sa menţiune documentară datează aproximativ din 1650, în Barbados. Romul a jucat un rol în comerţul cu sclavi: sclavii din Africa erau vânduţi în America, în schimbul melasei care era transformată ulterior în rom. Această băutură era exportată în Africa şi dată la schimb pentru sclavi. Marinarii englezi au primit raţii regulate de rom, din secolul XVIII până în anii 1970. Sunt comercializate două categorii principale. Romul mai slab, din Puerto Rico şi Cuba, se prepară cu drojdie de cultură şi este distilat într-un dispozitiv de operare continuă, înainte de a fi amestecat şi de a atinge vârsta de 1 până la 4 ani. Romul mai tare şi mai închis la culoare, din Jamaica, se prepară cu spori de drojdie din aer şi este distilat în recipiente ... Continuare»

     
  • Politică monetară

    În finanţe, politica monetară reprezintă ansamblul măsurilor şi metodelor prin care autorităţile publice abilitate caută să influenţeze condiţiile macroeconomice prin creşterea sau reducerea ofertei de bani. Autorităţile monetare au la dispoziţie trei opţiuni principale: - suplimentarea ofertei de bani prin tipărire de bancnote (astăzi această opţiune este rareori utilizată); - controlarea directă asupra deţinerilor de bani de către sectorul monetar; - operaţiuni de openmarket (vânzarea şi cumpărarea de titluri de valoare de stat prin operaţiuni pe piaţa liberă). Concepţia keynesiană tradiţională consideră politica monetară drept cel mai bun instrument („banii nu contează”) de influenţare a economiei, iar concepţia monetaristă este total opusă acesteia. Perspectiva noii macroeconomii clasice (ce utilizează teoria anticipărilor raţionale) a argumentat că măsurile de politică monetară sunt total ineficiente ... Continuare»

     
  • Periost

    Periostul este un ţesut compact ce acoperă oasele. Stratul fibros din exterior conţine fibre nervoase şi multe vase de sânge, care hrănesc celulele de la nivelul osului. Celulele stratului intern ce produc ţesut osos sunt mai importante în timpul vieţii fetale şi în prima parte a copilăriei, când are loc formarea şi creşterea oaselor. La maturitate, acestea sunt mai puţin active, însă vitale remodelării continue a oaselor. Când osul este afectat, ele se înmulţesc semnificativ, pentru a produce un nou os. ... Continuare»

     
  • Migraţie umană

    Migraţia umană reprezintă schimbarea permanentă a rezidenţei de către un individ sau un grup, cu excepţia nomadismului şi a forţei de muncă sezoniere. Migraţiile se clasifică în interne sau internaţionale şi voluntare sau forţate. Migraţia voluntară este motivată de speranţa unei vieţi mai bune. Migraţia forţată presupune deportarea sau exilul pe timp de război sau transportul de sclavi şi prizonieri. Primii oameni au migrat din Africa spre toate continentele, cu excepţia Antarcticii, pe o perioadă de aproximativ 50.000 de ani. În perioada modernă se înregistrează Marea Migraţie Atlantică din Europa spre America de Nord, între 1820 şi 1980, însumând 37 milioane de oameni, şi migraţiunea forţată a 20 milioane de oameni transportaţi din Africa în America de Nord, ca sclavi în secolele XVI-XIX. Migraţiile forţate de războaie şi fluxurile de refugiaţi continuă, la fel ca migraţiunile voluntare din ... Continuare»

     
  • Judeţul Mehedinţi

    Mehedinţi este un judeţ situat în sud-vestul României, la graniţa cu Serbia şi Bulgaria. Suprafaţa: 4.933 kmp. În timpul stăpânirii romane, pe teritoriul actual al judeţului s-au dezvoltat numeroase aşezări, printre care Drobeta, Dierna, Ad Mutrium etc. În 1230 s-au pus bazele Banatului de Severin. În secolul XVI, exista o bănie de Mehedinţi, cu centrul la Strehaia, subordonată celei din Craiova. Judeţul apare atestat documentar în secolul XV (1483). La mijlocul secolului XIX, dezvoltarea economică este accelerată - sunt construite portul şi şantierul naval de la Drobeta Turnu Severin. Judeţul are relief variat, reprezentat prin trei trepte distincte, ce se succed de la nord-vest către sud-est: zonă montană aparţinând Carpaţilor Meridionali şi Occidentali în nord-vest, zonă de podiş (Podişul Mehedinţi, Podişul Getic) în centru, zonă de câmpie în sud-est (Câmpia Blahniţei). Economia ... Continuare»

     
  • Fluviul Godavari

    Godavari este un fluviu situat în centrul Indiei. Izvorăşte din Munţii Gaţii de Vest şi curge spre est, traversând podişul Deccan, de-a lungul graniţei dintre Maharashtra şi Andhra Pradesh. Traversează statul Andhra Pradesh şi o ia spre sud-est, pe o distanţă de 320 km, după care se varsă în golful Bengal. Are o lungime totală de aproximativ 1.465 km. Dezvoltarea unui sistem de canale de irigaţii care fac legătura între delta sa şi cea a fluviului Krishna, aflat în sud-vest, a transformat regiunea într-una dintre cele mai importante zone producătoare de orez din India. Hinduşii îl consideră un fluviu sacru. ... Continuare»

     
 
 

 

Formular de contact

 

Toate câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.
Introduceți codul de verificare pentru a transmite mesajul.

37210