• Am privit ochi-ţi albaştri, de Mihai de Bonacchi (comentariu literar, rezumat literar, aprecieri critice)

    Am privit ochi-ţi albaştri, de Mihai de Bonacchi, este o poezie. Am privit ochi-ţi albaştri Am privit ochi-ţi albaştri Şi surâsul tău nespus. Şi de-atunci, nu am odihnă, Pacea vieţei mi s-a dus; În zadar mi-am pus silinţa Să te şterg din ochii mei, Chipu-ţi s-a-ngropat în mine, Luminat de ochii tăi; Fie ziuă, fie noapte, Mă urmezi, nu văd prin vis. Decât ochii tăi albaştri Şi nespusul tău surâs; Iar pe buzele-mi uscate De-un lung dor de sărutat. Umbra sanitarei tale Luneca neîncetat. ... Continuare»

     
  • O fată tânără pe patul morţii, de Dimitrie Bolintineanu (comentariu literar, rezumat literar, aprecieri critice)

    În ceea ce priveşte opera poetică a lui Dimitrie Bolintineanu (partea cea mai dezvoltată dar şi de rezistenţă a întregii sale creaţii), debutul îl face în 1842 cu poezia O fată tânără pe patul morţii, publicată în „Curierul de ambe sexe”, revista lui Ion Heliade Rădulescu. Dodecasilabul amfibrah în care este scrisă elegia O fată tânără pe patul morţii îl reîntâlnim în eminescienele Mortua est!, Ondina, Diamantului Nordului şi altele. O fată tânără pe patul morţii Ca robul ce cântă amar în robie, Cu lanţul de braţe, un aer duios, Ca râul ce geme de rea vijelie, Pe patu-mi de moarte eu cânt dureros. Un crin se usucă şi-n laturi s-abate Când ziua e rece şi cerul în nori, Când soarele-l arde, când vântul îl bate, Când grindina cade torente pe flori; Aşa făr’ de veste pe zilele ... Continuare»

     
  • Puica bălăioară, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar, aprecieri critice)

    Puica bălăioară, de Vasile Alecsandri, este o doină. Puica bălăioară Frunză verde sălcioară, Puiculiţă bălăioară, Tu n-ai tată, eu n-am mamă, Amândoi suntem de-o seamă, Tu n-ai fraţi, eu n-am surori, Amândoi ca doi bujori. Vină, vină, puiculiţă, De m-adapă cu-o guriţă, Vin’ că dorul mă omoară Şi mă arde ca o pară. Vai de mine! n-am crezare! Puica-mi zice-n gura mare: „Omorî-te-ar dorul meu Că tu eşti viclean şi rău, Şi tu vrei a mă-nşela, Iară nu a mă lua.” ... Continuare»

     
  • Scrisorile de dragoste dintre Mihai Eminescu şi Veronica Micle

    Scrisorile de dragoste dintre Mihai Eminescu şi Veronica Micle reprezintă, în literatura română, documente memorabile lăsate posterităţii. Timp de peste un secol, până de curând, s-a ştiut că între cei doi s-au schimbat 66 de scrisori, 48 ale Veronicăi Micle şi 18 ale lui Eminescu, dintre care 5 stau încă sub semnul incertitudinii, cu bănuiala că ar fi fost închipuite de Octav Minar. În anul 2000, Editura „Polirom” a tipărit, ca o surprinzătoare descoperire, 108 scrisori inedite, 93 redactate de Eminescu şi 15 de către Veronica Micle. Se redeschide, astfel, în perspectiva unei exegeze minuţioase, analiza raporturilor dintre cei doi îndrăgostiţi, fixate de George Călinescu, pe baza fondului epistolar anterior, la o anumită detaşare a poetului în raporturile sentimentale cu Veronica Micle, văzută mai mult ca prototip ideal, necesar creaţiei poetice, decât ca o persoană reală: ... Continuare»

     
  • Emil Vora - biografia, viaţa, activitatea şi opera literară

    Emil Vora (numele la naştere: Emil Maroiu) (14 septembrie 1906, Meriş, judeţul Mehedinţi - 19 martie 1979, Bucureşti) - poet. Fiul ţăranului Vasile Maroiu şi al Anei. Urmează cursurile Liceului „Traian” (1920-1924) şi ale Şcolii comerciale superioare (1924-1928) din Turnu Severin, apoi pe cele ale Academiei de studii economice (1931-1936) din Bucureşti. A fost funcţionar la Ministerul de Finanţe şi la Grupul de şantiere Bucureşti. Sub pseudonimul literar Liana Cedru debutează cu versuri în revista studenţească „Brazda literară” (1931). Debut editorial cu volumul Floarea amară (1936), urmat la scurte intervale de alte volume: Fântânile tăcerii, 1940; Cartea plecărilor, 1941; Înalte vânturi, 1943; Poarta destinului, 1969; Nestinsa uimire, 1974 care îl înscriu într-o serie postsimbolistă a intimismului minor punctat cu vremelnice accente de revoltă. Poarta destinului (1969), cu un cuvânt ... Continuare»

     
  • Constantin Crişan - biografia, viaţa, activitatea şi opera literară

    Constantin Crişan (21 noiembrie 1939, Târgu Neamţ, judeţul Neamţ) - critic şi istoric literar. Fiul lui Aurel Crişan, inginer geometru, şi al Ecaterinei (născută Rogin). Liceul „Petru Rareş” din Piatra Neamţ (bacalaureatul în 1956); licenţiat al Facultăţii de Filologie a Universităţii din Iaşi (1960). Debutează în „Limbă şi literatură” cu studiul Contribuţii la cunoaşterea limbii şi stilului lui Tudor Arghezi (1961). Profesor la Urziceni (1960-1963); corespondent la Institutul Român pentru Relaţii Culturale cu Străinătatea (1964-1967); redactor la Radiodifuziune; şef al redacţiei literare a Televiziunii (1967-1970); redactor la „Revue roumaine”. Doctor în filologie cu teza Preliminarii la o sociologie a literaturii comparate (1974). Preocupări de poetică şi de sociologie a literaturii, în volumele Ieşirea din metaforă (1972), Eseu despre personalitate (1972), Confesiuni esenţiale ... Continuare»

     
  • Proza realist-obiectivă a romanului romanului „Enigma Otiliei”, de George Călinescu (comentariu literar / rezumat literar)

    Proza realist-obiectivă a romanului realist Enigma Otiliei, de George Călinescu, se realizează prin naraţiunea la persoana a III-a (nonfocalizată). Viziunea „dindărăt” presupune un narator obiectiv, detaşat, care nu se implică în faptele prezentate, dar condiţia impersonalităţii este încălcată prin comentariul unui estet. „Obiectivitatea însăşi este una paradoxală, căci nu mai desemnează absenţa din evenimente a unui narator imparţial sau a demiurgului balzacian, ci amestecul permanent al unui comentator savant şi expert, care, în loc să înfăţişeze lumea, o studiază pe probe de laborator”. Naratorul omniscient ştie mai mult decât personajele sale şi, omniprezent, controlează evoluţia lor ca un regizor universal. El plăsmuieşte traiectoriile existenţei personajelor, dar acestea acţionează automat, ca nişte marionete. Deşi adoptă un ton obiectiv, naratorul nu este absent, ci comunică ... Continuare»

     
  • Autoanaliza personajului Ştefan Gheorghidiu din romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, de Camil Petrescu (portret literar)

    Student la filozofie, Ştefan Gheorghidiu din romanul modern de tip subiectiv Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, de Camil Petrescu, este un intelectual care trăieşte în lumea ideilor, a cărţilor şi care are impresia că s-a izolat de realitatea materială imediată. Însă tocmai această realitate imediată produce destrămarea cuplului. Până în momentul în care Gheorghidiu primeşte moştenirea de la unchiul Tache, cuplul trăieşte în condiţii modeste, dar în armonie. Primirea moştenirii generează criza matrimonială, mai ales că Ela se lasă în voia tentaţiilor mondene. „Gheorghidiu începe să fie apreciat în funcţie de un cod existenţial care nu i se potriveşte”. Dintr-un orgoliu exagerat refuză să intre în competiţie cu ceilalţi şi nu întreprinde nimic pentru a recâştiga preţuirea pierdută a Elei. Dimpotrivă, priveşte aparent indiferent ... Continuare»

     
  • Caravana, de Virgil Carianopol (rezumat literar / comentariu literar)

    Caravana, de Virgil Carianopol, este o poezie. Plecase caravana iarăşi Purtând în sânul ei argint, Cu străluciri furate parcă Din ochii celora ce mint. Şi umbre se-nnodau tăcute Sub raza nopţii tropicale, Era de aur călătorul Şi aurul lucea pe cale. Era lumin-aşa de multă Pe fermecatul nopţii chip, Că strălucea un pic, de lună, În orice boabă de nisip. Un beduin, chema în cântec, Mirajul verzilor savane... Şi-aşa mergea de greu în noapte, De parcă el purta în spate Argintu-ntregii caravane. Recomandări • Aripile, de Virgil Carianopol (rezumat literar / comentariu literar) • Când, de Virgil Carianopol (rezumat literar / comentariu literar) • Cântec de liniştit bolnava, de Virgil Carianopol (rezumat literar / comentariu literar) • Ce-i greu, de Virgil Carianopol (rezumat literar / comentariu literar) • cine m-a strigat, de Virgil Carianopol (rezumat ... Continuare»

     
  • Himera, de Iulia Haşdeu (rezumat literar / comentariu literar)

    Himera, de Iulia Haşdeu, este o poezie alcătuită din trei strofe. De este-n lume-adevărat Că-ndrăgostiţii au aflat În germinal sau în brumar Avântul altfel nesperat E că-n himeră-şi fac hotar. Şi pacea serii de-o iubesc Cu umbrele ce amăgesc Natura chiar - augusta mamă E ca-n visare se voiesc Şi de himeră nu au teamă. Ei râd de vise-amăgitoare Şi nu se tem că omul moare Că-n timpul lui Homer mai speră... Sunt singuri fericiţi sub soare: Că fericirea - e-o himeră. Recomandări • A fi iubită, de Iulia Haşdeu (rezumat literar / comentariu literar) • Cântecul de leagăn, de Iulia Haşdeu, traducere de B.P. Haşdeu (rezumat literar / comentariu literar) • De ce?, de Iulia Haşdeu (rezumat literar / comentariu literar) • Femeia, de Iulia Haşdeu (rezumat literar / comentariu literar) • Înserare, de Iulia Haşdeu (rezumat literar / comentariu literar) • La ce cugetai ... Continuare»

     
  • Desfăşurarea acţiunii povestirii „Fântâna dintre plopi”, de Mihail Sadoveanu (comentariu literar / rezumat literar)

    Desfăşurarea acţiunii povestirii Fântâna dintre plopi, de Mihail Sadoveanu, cuprinde relatarea aventurii spectaculoase în care sunt implicate, în principal, cele două personaje, căpitanul şi Marga. Într-o toamnă, Neculai Isac din povestirea Fântâna dintre plopi, duce vinuri în ţinutul Sucevei şi face popas la Hanu Ancuţei. Plimbându-se călare pe malul râului Moldova, întâlneşte un grup de ţigani care se scaldă. E întâmpinat de Hasanache, un bătrân cerşetor, care o alungă fără succes din calea boierului pe Marga, o ţigăncuşă de 18 ani. Frumuseţea fetei îl tulbură şi le dă celor doi câte un ban de argint. Fata îl caută la han a doua zi pentru a-i arăta ciuboţelele cumpărate cu banul primit. Apoi tinerii petrec o noapte la fântâna dintre plopi şi îşi promit o nouă întâlnire de dragoste la întoarcerea lui de ... Continuare»

     
  • Tema dramei „Jocul ielelor”, de Camil Petrescu (comentariu literar / rezumat literar)

    Tema dramei Jocul ielelor, de Camil Petrescu, o constituie drama de conştiinţă a intelectualului, izvorâtă dintr-un conflict complex şi puternic în planul ideilor absolute, pe care, dintr-un orgoliu nemăsurat, eroul se încăpăţânează să le aplice în realitatea concretă cu care sunt incompatibile. Destinul nefericit al protagonistului este determinat de luciditatea prin care îşi asumă eşecurile, de opacitatea faţă de orice soluţie reală, de refuzul de a abandona lumea ideilor pure, de obstinaţia aplicării în societate a conceptului utopic de dreptate absolută. Tema piesei capătă contur prin înlănţuirea mai multor motive, dintre care le amintim pe cele principale: motivul raportului dintre Tată şi Fiu, al raportului dintre eul de suprafaţă şi cel de adâncime, al relaţiei ins-alteritate, al adaptării/inadaptării la mediul social, al presiunii istoriei, al căutării identităţii, al metamorfozei ... Continuare»

     
  • Paşii pierduţi, de Alejo Carpentier (comentariu literar / rezumat literar)

    Alejo Carpentier (1904, Elveţia - 1980, Franţa) - scriitor. • Titlul original: Los pasos perdidos • Prima ediţie: 1953, de Edicion y Distribucion Iberoamericana de Publicaciones (Mexico City) Paşii pierduţi, cel de-al treilea roman scris de acest autor cubanez născut la Lausanne, reflectă o abordare diferită faţă de primele două; este una dintre puţinele sale lucrări care nu tratează o temă istorică, iar acţiunea nu este plasată în universul Caraibilor. Carpentier ne spune istoria unui pelerinaj contemporan, având ca scop descoperirea originilor civilizaţiei şi identităţii personale. Este scrierea sa cu cel mai pregnant caracter autobiografic. Nu este deloc greu să descoperi figura autorului în cea a muzicologului şi compozitorului sud-american care renunţă la confortabila sa poziţie în Uniunea Europeană, pentru a se aventura în căutarea unor instrumente muzicale primitive, ascunse în sălbatica junglă ... Continuare»

     
  • Hartă sinoptică de bază

    În climatologie, harta sinoptică de bază este o hartă complexă pe care sunt înscrise, prin cifre şi simboluri, datele meteorologice măsurate la fiecare staţie sinoptică. Pe ea se trasează izobarele şi fronturile atmosferice. Se realizează de patru ori pe zi, la orele 0, 6, 12 şi 18 GMT şi constituie materialul sinoptic cel mai important în elaborarea prevederii timpului. ... Continuare»

     
  • Cartea roşie

    În informatică, Cartea roşie reprezintă un standard ISO (International Standards Organization), cu numărul 10.149, care descrie modul de înregistrare a muzicii pe discurile CD-DA (Compact Disc - Digital Audio). ... Continuare»

     
  • Sesizarea comisiei de judecată

    Sesizarea comisiei de judecată este o modalitate de învestire a organului de jurisdicţie specială, în vederea încercării împăcării sau a soluţionării conflictului intervenit între părţi. Comisia de judecată poate fi sesizată, în funcţie de natura litigiului, de: - partea interesată, în cazul litigiilor de muncă; - reclamantul, în cazul litigiilor patrimoniale; - instanţele judecătoreşti, care, atunci când constată că o pricină civilă cu care au fost sesizate, nu este de competenţa lor, o vor trimite spre soluţionare comisiei de judecată. Potrivit legii, în privinţa sesizării comisiei de judecată regulile de procedură în faţa comisiei de judecată se completează cu dispoziţiile procedurale din dreptul comun. Sesizarea comisiei de judecată se face, de regulă, în scris, depunându-se fie direct la comisia de judecată, fie la registratura organizaţiei socialiste ori a ... Continuare»

     
  • Horia Macellariu

    Horia Macellariu (10 mai 1894, Craiova - 11 iulie 1989, Mănăstirea Cozia, judeţul Vâlcea) - amiral. ... Continuare»

     
  • Dumitru Rădulescu

    Dumitru Rădulescu (24 mai 1942, Bucureşti) - artist plastic. ... Continuare»

     
  • Alexandru Pavel

    Alexandru Pavel (23 septembrie 1933, comuna Podenii Noi, judeţul Prahova) - profesor consultant şi conducător de doctorat. ... Continuare»

     
  • Comuna Câlnic, judeţul Alba

    Câlnic este o comună situată în judeţul Alba, regiunea istorică Transilvania, România. Organizarea administrativă a comunei include două sate componente: Câlnic şi Deal. Reşedinţa comunei este satul Câlnic. • Comune din judeţul Alba • Oraşe din judeţul Alba • Localităţi din judeţul Alba • Structura administrativă a judeţului Alba Subdiviziuni administrative ale judeţului Alba Reşedinţă Alba Iulia Municipii Aiud • Blaj • Sebeş Oraşe Abrud • Baia de Arieş • Câmpeni • Cugir • Ocna Mureş • Teiuş • Zlatna Comune Albac • Almașu Mare • Arieșeni • Avram Iancu • Berghin • Bistra • Blandiana • Bucerdea Grânoasă • Bucium • Câlnic • Cenade • Cergău • Ceru-Băcăinți • Cetatea de Baltă • Ciugud • Ciuruleasa • ... Continuare»

     
  • Dinastia Xia

    Xia sau Hsia este prima dinastie cvasilegendară a Chinei, care a precedat dinastia Shang. În istoria Chinei se spune că a fost întemeiată de Yu şi că din ea au făcut parte 17 împăraţi. Descoperirile arheologice din Henan şi Shanxi din nord-estul şi estul Chinei au fost identificate, până la proba contrară, cu cultura Xia. • Cultura Erlitou ... Continuare»

     
  • Viteză de reacţie

    Viteza de reacţie este viteza cu care decurge o reacţie chimică, raportată la cantitatea de produs de reacţie sau la cantitatea de reactant consumată pe unitate de timp. Viteza de reacţie depinde de natura substanţelor reactante, de tipul de schimbare chimică, precum şi de temperatură şi presiune, în special dacă la reacţie participă gaze. În general, reacţiile între ioni au loc cu viteză foarte mare, însă reacţiile cu formare sau rupere de legături covalente sunt mai lente. Catalizatorii accelerează, de obicei, vitezele de reacţie. Prevederea, măsurarea şi interpretarea vitezelor de reacţie constituie obiectul de studiu al unei ramuri a chimiei cunoscută sub numele de cinetică chimică. • Legea acţiunii maselor ... Continuare»

     
  • Soul

    Soul-ul este un stil de muzică uşoară americană, cântat la început de muzicienii negri, având rădăcini în muzica religioasă (gospel) şi în rhythm and blues. Termenul a fost folosit prima dată în anii 1960, pentru a descrie o combinaţie între stilurile rhythm, blues, gospel, jazz şi rock, care se caracteriza prin intensitatea emoţiilor şi caracterul neprelucrat. La început, muzica soul era cântată mai ales în sud, dar numeroşi cântăreţi tineri au migrat în oraşele din nord. Apariţia lui Motown în Detroit şi a lui Stax-Volt în Memphis a avut o contribuţie importantă la promovarea stilului. Printre cei mai cunoscuţi reprezentanţi ai acestui stil se numără James Brown, Ray Charles, Sam Cooke şi Aretha Franklin. ... Continuare»

     
  • Paranoia

    Paranoia este o tulburare mentală caracterizată prin mania persecuţiei sau a grandorii, în general neînsoţită de halucinaţii. Paranoia a fost iniţial clasificată ca o formă distinctă de psihoză, însă acum este tratată ca una dintre variatele forme de schizofrenie sau, în cazurile mai uşoare, ca o tulburare de personalitate. Paranoicul suferă, în general, de o exagerată autoreferenţialitate, o tendinţă de a interpreta faptele şi întâmplările independente ca având legătură cu sine. ... Continuare»

     
  • Micţiune

    Micţiunea reprezintă procesul de eliminare a urinei din vezica urinară. Acest proces este controlat de nervii situaţi în măduva spinării, în trunchiul cerebral sau în scoarţa cerebrală care comandă acţiunea muşchilor involuntari sau voluntari. Nevoia de urinare este resimţită atunci când vezica conţine 100-150 ml de urină şi devine inconfortabilă la un volum de 350-400 ml. Pereţii vezicii urinare se destind, iar sfincterul (constricţia musculară) se relaxează, permiţând golirea vezicii. În mod normal, aceasta se goleşte complet, dar fluxul poate fi blocat de prezenţa pietrelor în vezica urinară sau din cauza unor afecţiuni ale prostatei; tonusul muscular slab (mai ales la femeile mai în vârstă) sau anumite boli ale sistemului nervos pot cauza pierderea controlului asupra urinării (incontinenţă). • Aparat urinar ... Continuare»

     
  • Metodele lui Mill

    Metodele lui Mill sunt cinci metode de raţionament experimental prezentate în lucrarea lui John Stuart Mill Sistem de logică inductivă şi deductivă (System of Logic, 1843). În cazul în care vrem să determinăm factorii care joacă un rol în producerea unui anumit efect, E, într-un anumit set de împrejurări, conform metodei concordanţei, trebuie să căutăm toţi factorii prezenţi în toate situaţiile, când apare efectul E. Metoda diferenţei ne spune să căutăm un factor prezent în unele situaţii când apare E şi absent în situaţii asemănătoare, când E nu se produce. A treia metodă, metoda combinată a concordanţei şi diferenţei, le îmbină, de fapt, pe primele două. Metoda reziduurilor se aplică atunci când o parte din E se explică prin referire la factori cunoscuţi şi ne spune să atribuim „reziduurile" din E restului de circumstanţe, prezente atunci când ele ... Continuare»

     
  • Constituţia Meiji

    Meiji este constituţia Japoniei între 1890 şi 1947. În urma restauraţiei Meiji (1868), conducătorii Japoniei au încercat să creeze o constituţie care să definească statul ca o naţiune capabilă şi modernă, demnă de respectul occidental fără a-şi pierde puterea proprie. Documentul astfel redactat presupunea un parlament bicameral (Dieta), cu o Cameră Inferioară aleasă prin vot şi un prim-ministru şi un cabinet numit de către împărat. Împăratul deţinea controlul suprem asupra armatei şi flotei. Un consiliu privat, constituit din liderii meiji, creat înaintea constituţiei, sfătuia pe împărat şi deţinea puterea efectivă. Restricţiile cu privire la dreptul de vot, conform cărora numai 5% din populaţia de sex bărbătesc putea vota, au fost ridicate de-a lungul a 25 de ani, ajungându-se la un electorat format din totalitatea bărbaţilor adulţi. Partidele politice şi-au folosit atât cât au putut ... Continuare»

     
  • Artrită septică

    Artrita septică este o inflamaţie acută a uneia sau a mai multor articulaţii, cauzată de o infecţie. Artrita supurativă poate apărea ca urmare a unor infecţii bacteriene; articulaţiile se umflă, se înfierbântă, devin dureroase şi se umplu cu puroi care distruge cartilajul. Produce vătămări iremediabile, dacă nu se tratează prompt cu antibiotice, nu se drenează puroiul şi nu se odihneşte articulaţia. Artrita nesupurativă poate însoţi mai multe boli cauzate de bacterii, viruşi sau fungi. Articulaţiile dureroase la mişcare devin rigide şi se umflă. Tratamentul presupune odihnă, medicaţie şi, în cazul tuberculozei, îngrijire ortopedică pentru a preveni deformarea oaselor. ... Continuare»

     
 
 

 

Formular de contact

 

Toate câmpurile marcate cu * sunt obligatorii.
Introduceți codul de verificare pentru a transmite mesajul.

38885