Divizor de tensiune

 

Divizorul de tensiune este un aparat sau circuit format din elemente pasive (rezistoare, condensatoare), utilizat la divizarea tensiunii, pentru a se obţine o tensiune mai mică decât tensiunea de alimentare a circuitului.

 

Divizorul de tensiune rezistiv este format din două sau mai multe rezistoare legate în serie, tensiunea de ieşire fiind luată de pe una din rezistenţe. La mers în gol, când Rs = 0, U1 = Ur1 / (R1 + R2). În sarcină, Rs ≠ 0, U1 = U[R1R2 / (R1R2 + Rs(R1 + R2)]. Divizoarele de tensiune rezistive, folosite la extinderea domeniului de măsurare a voltmetrelor, sunt formate din rezistoare bobinate (de manganină, constantan etc.) sau chimice (cu peliculă de carbon). Rezistenţa conectată în paralel cu voltmetrul trebuie să aibă o valoare mult inferioară rezistenţei interioare a voltmetrului, pentru ca divizorul de tensiune să lucreze practic în gol; în acelaşi timp, rezistenţa totală a divizorului de tensiune trebuie să fie suficient de mare pentru a nu se depăşi încălzirea admisibilă.

 

Divizoarele de tensiune capacitive conţin condensatoare în loc de rezistoare şi pot funcţiona numai în curent alternativ; nu consumă putere activă (nu se încălzesc) şi se folosesc, în special, la măsurători de înaltă tensiune. Divizorul de tensiune capacitiv are un condensator de joasă tensiune şi unul de înaltă tensiune, de regulă cu electrozi plani sau sferici, în aer, sau obţinut prin înserierea mai multor condensatoare cu dielectric solid. Divizoarele de tensiune combinate (cu rezistoare şi condensatoare) se folosesc la măsurători de impulsuri de joasă sau înaltă frecvenţă.

 
 
Taguri:
Liste:
 
 
 

 

crispedia@gmail.com