Genurile literare ale poeziei „Luceafărul”, de Mihai Eminescu (comentariu literar / rezumat literar)

 

În poezia Luceafărul, de Mihai Eminescu, se întâlnesc toate cele trei genuri literare, împletite într-o armonie perfectă: genul liric, genul epic şi genul dramatic.

 

Genul liric

 

Genul liric se defineşte prin exprimarea directă a gândurilor şi sentimentelor eului liric privind idealul de iubire absolută şi condiţia geniului ca simbol al eternităţii: „Tu-mi ceri chiar nemurirea mea / În schimb pe-o sărutare, / Dar voi să ştii asemenea / Cât te iubesc de tare”.

 

Genul epic

 

Genul epic este ilustrat de epica poemului care respectă subiectul narativ al basmului popular, pe care Eminescu o îmbogăţeşte cu valenţe, filozofice profunde.

 

Genul dramatic

 

Genul dramatic este motivat de existenţa „măştilor” (Cătălin, Cătălina, Luceafărul, Demiurgul, fata de împărat), de dialogul dintre ele, precum şi de drama neputinţei omului obişnuit de a accede spre valori superioare şi drama omului de geniu neînţeles de societate, în aspiraţia sa spre absolut.

 

Recomandări

 

Apariţia şi interpretările poeziei „Luceafărul”, de Mihai Eminescu (comentariu literar / rezumat literar)

Geneza poeziei „Luceafărul”, de Mihai Eminescu (comentariu literar / rezumat literar)

Limbajul artistic al poeziei „Luceafărul”, de Mihai Eminescu (comentariu literar / rezumat literar)

Speciile literare ale poeziei „Luceafărul”, de Mihai Eminescu (comentariu literar / rezumat literar)

Structura compoziţională a poeziei „Luceafărul”, Mihai Eminescu (comentariu literar / rezumat literar)

Teme şi motive în poezia „Luceafărul”, de Mihai Eminescu (comentariu literar / rezumat literar)

 
 
Taguri:
Liste:
 
 
 

 

crispedia@gmail.com