Religie germanică

 

Religia germanică reprezintă credinţele, ritualurile şi mitologia popoarelor germanice precreştine din aria geografică ce se întinde de la Marea Neagră, de-a lungul Europei Centrale şi Scandinaviei, până în Islanda şi Groenlanda. În Europa Centrală, această religie a dispărut odată cu răspândirea creştinismului (secolul IV d.Hr.), dar în Scandinavia s-a menţinut până în secolul X.

 

Literatura scandinavă veche din Islanda medievală, în special Edda în versuri (aproximativ 1200) şi Edda în proză (aproximativ 1222), este compusă din legende despre zeii germanici. Potrivit acestora, Pământul a fost creat dintr-un gol cosmic numit Ginnungagap; într-o altă versiune, primii zei au făurit Pământul din corpul unui uriaş primitiv, Ymir. În panteonul germanic existau două grupuri de zei, cei ai războiului, Asenii, şi cei ai agriculturii, Vanii.

 

Religia germanică cuprinde şi credinţe referitoare la spirite păzitoare feminine, spiriduşi şi pitici. Ritualurile se desfăşurau pe câmpii sau în desişuri şi păduri. Se practicau sacrificiile animale şi umane. În religia germanică, ziua judecăţii finale se numeşte Ragnarok.

 
 
Taguri:
Liste:
 
 
 

 

crispedia@gmail.com