Societatea Academică Română
Societatea Academică Română este o asociaţie constituită la Roma în 1957. Iniţiativa a aparţinut monseniorului Octavian Bârlea, căruia i s-au alăturat douăzeci şi cinci de intelectuali români din exil - filologi, istorici, filosofi, teologi, oameni de cultură - între care N.I. Herescu, Eugen Lozovan, Paul Miron, Mircea Popescu, George Racoveanu, Flaviu Popan, Vasile Posteuca, D.C. Amzăr, N.A. Gheorghiu, Titus Bărbulescu şi Petru Iroaie. Ideea înfiinţării unei Academii Române Libere fusese anunţată în 1952 de generalul Nicolae Rădescu, care a încredinţat lui Emil Vasiliu-Cluj misiunea întocmirii unui proiect, dar moartea generalului a întârziat realizarea lui. În 1956 alte iniţiative, precum crearea Societăţii de Filologie Română, au fost lansate la Congresul Internaţional de Romanistică de la Florenţa (Gheorghe Caragaţă, Eugen Lozovan etc.).
Între 28 septembrie şi 4 octombrie 1957 a avut loc la Roma congresul de constituire al Societăţii Academice Române. Potrivit statutelor adoptate, obiectivele acestei societăţi - care prelua denumirea iniţială a Academiei Române - erau: „I. Promovarea culturii româneşti peste hotare prin: a) cercetări istorice asupra poporului român, îndeosebi în raporturile cu Apusul; b) studii lingvistice având ca principală preocupare cultivarea şi apărarea limbii române; c) studii sociologice, filosofice şi teologice; d) punerea în valoare a operelor româneşti din domeniul literaturii şi al artei; e) relevarea rezultatelor obţinute de cercetătorii români în diferite ramuri ale ştiinţei. II. Prezentarea realizărilor obţinute de cercetătorii români în diferite domenii ale culturii. III. Colaborarea pe plan internaţional cu organizaţiile similare din lumea liberă”. Comitetul de conducere e alcătuit din: preşedinte - monseniorul Octavian Bârlea, secretar general - Alexandru Gregorian, secretar - Mircea Popescu, casier - Teodor Onciulescu.
Societatea Academică Română este organizată pe secţii: filologie, filosofie şi teologie, istorie, sociologie, literatură şi artă, economie, cu filiale în Italia, Germania, iar din 1964 şi în Franţa. Activitatea se desfăşoară în şedinţe de studii pe secţiuni, cicluri de conferinţe, expoziţii şi concerte, în adunări generale şi congrese internaţionale. Societatea editează mai multe publicaţii cu caracter ştiinţific şi literar-artistic, printre care „Acta Historica”, „Acta Philologica”, „Acta Philosophica et Theologica”, „Acta Scientiarum Socialium”, „Revista scriitorilor români”, cât şi colecţii de eseuri şi studii, volume de comunicări ştiinţifice. În 1958 este redactat primul „Buletin informativ”, cu precizarea că apare când este posibil şi când este nevoie, ultimul număr, al doisprezecelea, ieşind la 5 octombrie 1961.
Relatările privind activitatea Societăţii Academice Române sunt preluate în 1962 de „Revista scriitorilor români”. Din 1967 până în 1970 se organizează 14 congrese, cu participare internaţională şi sub patronajul unei personalităţi din ţara unde are loc manifestarea: Roma, 1957 (comemorarea lui Ovidiu), Mainz, 1958 (Kultur und Freiheit), Strasbourg, 1959 (Unite nationale et communaute europeenne), Munchen, 1960 (Rumanien zwischen West und Ost), Veneţia, 1961 (Cristi di umanita), Londra, 1962 (Engagement and Responsability), Nijmegen (Olanda), 1963 (Culture universelle et originante nationale), Regensburg (Germania), 1964 (Die Donau gestern und heute), Fribourg, 1965 (Unite dans la diversiti), Salamanca, 1966 (Romanidad-Hispanidad-Rumanidad), Roma, 1967 (Storia e valori pereni), Salzburg, 1968 (Kultur und Zivilisation im europaischen Sudosten), Washington D.C. - Cleveland - Jackson - Detroit, 1969 (The Romanian and World Culture), Paris, 1970 (L’Independance roumaine et l'Occident).
La sărbătorirea a 10 ani de la înfiinţarea Societăţii Academice Române, în 1967, şedinţa inaugurală are loc pe Capitoliu, în prezenţa preşedintelui Italiei, a primarului Romei, a rectorilor şi preşedinţilor celor mai importante universităţi şi instituţii de cultură, a decanului Facultăţii de Litere de la Universitatea din Roma. Participă Mircea Eliade, Virgil Ierunca, Mircea Popescu, Constantin Amăriuţei, Horia Stamatu, Ionel Jianu, Sanda Stolojan, George Uscătescu, Mira Simian-Baciu, Angelo Morreta (Dan Petraşincu), Radu Enescu etc. Cu acelaşi prilej se deschide o expoziţie documentară dedicată lui Constantin Brâncuşi şi Expoziţia cărţii româneşti în exil.