Bibliotecile, ca mijloc de difuzare a culturii de tip nou, se înmulţesc, îşi îmbogăţesc fondurile şi dau uneori la iveală cataloage ale colecţiilor proprii. În ajutorul cititorilor cu mijloace mai restrânse vin cabinetele de lectură [...]
Principatele Române în perioada 1821-1827 Principatele române - Moldova şi Ţara Românească - au rămas sub ocupaţie otomană timp de un an, cu începere din mai 1821. Obligaţiile multiple ce decurgeau din întreţinerea armatei (hrana [...]
Noua Românie, cea de după unire, se deosebea în chip fundamental de cea existentă înainte de 1914. De la 137.000 kmp cât avusese înainte de primul război mondial, România a ajuns la 295.049 kmp adică [...]
Dezvoltarea forţelor de producţie, care au luat un avânt deosebit în cursul celei de-a doua perioade a culturii geto-dace, a creat condiţiile unei producţii de mărfuri. Aceasta a dus la nevoia baterii monedei locale, menită [...]
Feudalismul este o noţiune apărută în secolul XVII, folosită pentru a descrie sistemul de relaţii economice, juridice, politice şi sociale din Evul Mediu european. Provenit din cuvântul latinesc feudum(fief),dar necunoscut de oamenii Evului Mediu, termenul feudalism [...]
Cu o adâncă recunoştinţă, urmaşii au zis acestui Alexandru: „cel Bun”. A fost bun faţă de ţară, pentru că n-a tăiat, n-a prigonit, n-a nedreptăţit pe nimeni, şi totuşi a ştiut să-şi stăpânească boierii fără [...]
Viaţa economică şi socială Datorită cuceririi, Dacia intră în orbita sistemului sclavagist clasic roman şi cunoaşte o intensă viaţă economică. Meşteşugurile, agricultura, comerţul se dezvoltă mai cu seamă în primele şase decenii după crearea provinciei, [...]
Bucovina intrase în stăpânirea Austriei, şi măsurile de orânduire a mănăstirilor luate de împăratul Iosif, hotărâseră că în Mănăstirea Putna vor locui numai douăzeci şi cinci de călugări, români şi, de-acuma înainte, fireşte şi ruteni. [...]
Dintre domeniile creaţiei culturale, istoria a fost produsul cel mai strălucit al secolului al XVII-lea, cel care, prin cronicari, a pus bazele conştiinţei de neam a românilor. În secolul al XVIII-lea, centrul studiilor de istorie [...]
Evenimentele din 1876-1877 au confirmat întru totul poziţia patriotică a forţelor naţionale care, decenii de-a rândul, militaseră constant pentru a pregăti poporul român să fie în măsură a redobândi cu armele libertatea şi independenţa ţării. [...]