Întâiul an în Colibiţa, de Ion Agârbiceanu (comentariu literar, rezumat literar)

Întâiul an în Colibiţa, de Ion Agârbiceanu, este o povestire a cărei primă ediţie a fost publicată în volumul Povestirile lui Mărunţelu,1956.

Ion Agârbiceanu

Fragment

Către sfârşitul lunii mai, la praznicul Constantin şi Elena, Mărunţelu ţinu întâiul examen cu şcolarii din Colibiţa. Era obicei de mai de mult ca examenul să se ţină în ziua asta a praznicului de primăvară al sfinţilor împăraţi.

De obicei, puţini copii urmau şcoala până la examen; cei mai mulţi, cât ce dădea colţul ierbii, ieşeau cu oile la păşune, trimişi de părinţii lor. La examene veneau însă aproape toţi, să-şi arate destoinicia în cântări bisericeşti şi lumeşti. Dascălii de mai înainte isprăveau repede – întrebând numai pe câţiva copii care ştiau mai bine – cu cititul, scrisul şi calculatul, dar examenul de cântări ţinea cu ceasurile, cât se cutremurau ferestrele şcolii de atâta cântec.

În anul acesta, de când se desprimăvără şi până la Constantin şi Elena, cei mai mulţi părinţi îşi băteau în toată dimineaţa copiii mai mărişori, cari nu voiau să lipsească de la şcoală şi să meargă cu oile.

– Nu vom şti la examen, se văitau ei cu ochii plini de lacrimi.

– Mare lucru dacă nu veţi şti!

– Mare – da! Ne facem de ruşine!

Unora le era milă de ei şi-i lăsau să meargă la şcoală; alţii, mai încăpăţânaţi, îi flişcăneau a doua oară şi-i trimiteau cu oile.

– Se tem de Mărunţelu să lipsească – ziceau unii -, se vede că-i pedepseşte, nu ca dascălii de mai înainte, cărora le părea bine când primăvara începea să li se golească şcoala.

– Nu ştim să fi dat în palmă cuiva, de când e la noi. N-am auzit să pedepsească pe copii, răspundeau alţii.

Totuşi, vreo câţiva se duseră la dascăl:

– Nu mai putem trimite copiii la şcoală. Trebuie să meargă cu oile la păşune. De ce nu ţii şi dumneata examenul mai devreme?

– Aşa am aflat legea în Colibiţa: la Constantin şi Elena.

– Legea asta o putem noi schimba!

– Schimbaţi-o! Şi eu zic că-i prea târziu. Aveţi acuma lipsă de copii!

Când auzeau aşa, oamenii se mulcomeau, se linişteau şi îşi uitau că au venit să-l înspăimânte, să nu le bată copiii, daca vor lipsi de la şcoală.

Aşa că părinţii cei mai mulţi se saturară de la o vreme să-şi pedepsească în toată dimineaţa copiii, şi-i lăsau să meargă la şcoală. Vor hotărî ei să se ţină examenul mai devreme!

Distibuie pe: