Comentarii – Enciclopedie universală2020-11-25T21:18:24+02:00

Dezvoltarea limbii române în ansamblul culturii naţionale

În măsura în care cultura şi civilizaţia evoluează şi se îmbogăţesc cu idei şi cu opere spirituale şi materiale noi, în aceeaşi măsură se schimbă şi modul de a vorbi sau a scrie despre aceste lucruri, adică limba. E uşor de înţeles de ce, de îndată ce ne gândim la faptul că invenţiile, teoriile, descoperirile geografice, ieşirea omului în cosmos, marile succese ale matematicii, fizicii, [...]

Stilurile funcţionale ale limbii literare

În întrebuinţarea ei concretă limba literară se prezintă sub forma unor stiluri său limbaje diferenţiate, potrivit funcţiei pe care ea şi-o asumă în unul sau altul dintre compartimentele activităţii sociale în sensul larg al cuvântului. Ţinând seama de această funcţie sau de scopul cu care este utilizată de diferite categorii de vorbitori, limba literară se diversifică în stiluri (limbaje), numite stiluri funcţionale. După natura funcţiilor [...]

Clasicismul în literatura română

În ţările române şi în alte ţări din sud-estul Europei, condiţiile au fost mai vitrege şi literatura n-a înregistrat salturi spectaculoase decât târziu. Ţările române n-au putut oferi clasicismului un teren fertil. Puţinele elemente din cultura şi literatura greco-latină existente în scrierile lui Miron Costin sau Dimitrie Cantemir, de exemplu, nu erau suficiente. Astfel, cultura română n-a receptat clasicismul în secolul al XVII-lea, când el [...]

Alfabetele literaturii române

În cultura română s-a scris în trei alfabete: chirilic, de tranziţie (chirilico-latin) şi latin. Alfabetul chirilic (creat la sfârşitul secolului al IX-lea, după modelul literelor majuscule din alfabetul grecesc, de către ucenici ai lui Constantin-Chiril şi Metodie, primii cărturari ai slavilor) a fost folosit pentru redactarea textelor slavo-române, adică texte în slavonă (limbă de cultură, folosită mai întâi în biserica ortodoxă românească, începând cu secolul [...]

Tipuri de roman în perioada postbelică

Premisă. Definirea cazului Destinul romanului românesc în perioada postbelică, al literaturii în întregul ei, a stat sub semnul seismelor ideologice, sociale şi politice ale epocii. Caracterizat de „stalinism integral”, deceniul 1950-1960 este unul al schematismului ideologic. Totuşi, şi în această epocă apar câteva romane care se salvează valoric, aparţinând unor scriitori ce debutaseră, cei mai mulţi, în perioada interbelică sau în timpul războiului. Aceste romane [...]

Literatura română la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea

Privire generală asupra epocii În ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, conflictele de idei, expresie pe plan cultural a contradicţiilor sociale din ţara noastră, capătă forme noi, cu urmări în toate domeniile cul­turii. După un moment de relativă stagnare (datorită unor acţiuni ale elementelor oportuniste - 1899), mişcarea muncitorească se reorganizează manifestându-se, prin luptători luminaţi (I.C. Frimu, Ştefan Gheorghiu, Dumitru Marinescu şi alţii), ca o [...]

Caracterul şi urmările Revoluţiei din 1848

Revoluţia din 1848 din cele trei ţări române, parte a revoluţiei europene, a avut sarcina principală de a sfărâma orânduirea feudală şi a o înlocui cu orânduirea capitalistă. Ea a fost, prin conţinutul răsturnării social-economice urmărite, o revoluţie burgheză. „Aceasta înseamnă - arată Lenin - că revoluţia are loc pe baza relaţiilor de producţie capitaliste şi că rezultatul revoluţiei este în mod inevitabil dezvoltarea mai [...]

Viaţa economică în Dacia romană

În timpul stăpânirii romane în Dacia se constată o intensă activitate economică, dezvoltată în condiţiile sistemului sclavagist târziu. S-a organizat o largă exploatare a bogăţiilor solului şi subsolului Daciei, prin băştinaşi, prin colonişti şi sclavi, cu ajutorul unui aparat de conducere introdus aci după sistemul practicat de romani şi în alte provincii ale imperiului. Aceste bogăţii au atras acea mulţime de colonişti aduşi ex toto [...]

Desfăşurarea Răscoalei lui Horea (1784)

După incidentul de la Câmpeni, ţăranii hotărâră cu toţii să plece la Alba Iulia, iar pentru plecare ţăranii să se adune a doua zi (1 noiembrie 1784) la Curechiu. Dar la Curechiu se petrecu un incident mai grav. Doi juzi ai nobililor (solgăbiraie), cu câţiva soldaţi şi cu un gornic, trimişi de vicecomitele Zarandului pe urmele ţăranilor care se adunaseră, noaptea încercară să-l prindă pe [...]

Arta în ţările române în secolul al XVIII-lea

Evoluţia artistică a veacului al XVIII-lea oglindeşte adâncirea continuă a relaţiilor dintre cele trei ţări române. O anumită indiferenţă faţă de convingerile prea îngust religioase, o împletire a acestora cu noile idealuri sociale şi naţionale netezesc treptat terenul spre dezvoltarea viitoare a unei arte laice. În această evoluţie, orăşenilor, meseriaşi şi artişti, le revine nu numai rolul primordial de creatori de artă, pe care l-au [...]

Crispedia.ro este o enciclopedie generală, disponibilă pe Internet, în memoria tatălui meu, Cristi Drăghici.

Aici puteţi găsi comentarii, referate, rezumate, referinţe critice la operele marilor noştri scriitori şi poeţi români. Pe site-ul Crispedia.ro puteţi găsi, de asemenea, informaţii despre Mihai Eminescu, informaţii despre Ion Creangă, despre Lucian Blaga, Ion Agârbiceanu şi despre cei mai cunoscuţi scriitori români din toate  timpurile, informaţii despre unde s-au născut, cine au fost şi operele care le-au creat.

Prezentarea se face într-un limbaj accesibil, ideile sunt clare şi deloc revoluţionare. Vă aşteptăm cu drag să ne accesaţi informaţiile, pentru a va îmbunătăţi cunoştinţele şi a vă ajuta să vă faceţi mai uşor temele şcolare. Găsiţi comentarii pentru examenele de  capacitate şi comentarii pentru Bacalaureat, din cele mai importante opere, dar şi cele mai bune referate, rezumate şi referinţe critice.  Mergem pe sintagma: „Cine are carte, are parte!”

comentarii

Go to Top