„Asaltul fortăreţei Europa”

În iulie 1943, prin debarcarea americană din Sicilia, apoi în Italia de sud, a început asaltul „fortăreţei” Europa. Benito Mussolini, acuzat de eşecurile militare, a fost destituit de Marele Consiliu Fascist şi de către rege şi apoi arestat. După ce a fost eliberat de un comando SS, Mussolini a întemeiat, în nordul Italiei, Republica Socială Italiană (Republica de la Salo), în sudul Italiei, generalul Badoglio, noul prim-ministru, a capitulat în faţa aliaţilor şi a întors armele contra Germaniei.

În aceste condiţii, Adolf Hitler a accelerat construcţia noilor arme. În iunie 1944, germanii au lansat asupra Londrei celebrele V-uri (V-l, o bombă zburătoare, şi V-2, prima rachetă din istoria militară) care au provocat englezilor pierderi superioare celor din anii 1940-1941. În acest răstimp, aliaţii pregăteau lansarea asaltului final. Armata Roşie, după victoria în bătălia de la Kursk din iulie 1942 – cea mai mare bătălie de blindate din istorie -, a lansat o vastă ofensivă, ajungând la hotarele Poloniei şi ale României.

Cu prilejul primei mari conferinţe interaliate desfăşurate la Teheran, în noiembrie-decembrie 1943, aliaţii au hotărât deschiderea celui de al doilea front din Europa. La 6 iunie 1944, sub comanda generalului american Dwight Eisenhower, a fost declanşată operaţiunea Overlord, însemnând debarcarea aliaţilor în Normandia. La această operaţiune au participat 4 milioane de soldaţi, 6.400 de nave şi circa 11.000 de avioane. Germanii au fost înfrânţi, iar în două luni întreaga Franţă a fost eliberată.

La 23 august a fost eliberat Parisul, în aceeaşi zi, în România a avut loc lovitura de stat care a dus la înlăturarea generalului Ion Antonescu. România a intrat în luptă contra germanilor, care pierdeau în urma acestei răsturnări de situaţie petrolul românesc şi perspectiva unei rezistenţe armate îndelungate pe aliniamentul Carpaţilor. Sistemul militar german din Balcani s-a prăbuşit definitiv când Bulgaria şi Ungaria au capitulat la scurt timp.

Situaţia Germaniei s-a agravat. Aliaţii au bombardat cumplit teritoriul german. În timpul raidurilor aliate din februarie 1945 la Dresda au fost ucişi mai mult de 130.000 de oameni. După atentatul nereuşit organizat de un grup de ofiţeri la 20 iulie 1944, Hitler a hotărât să joace ultima carte: a mobilizat întreaga populaţie şi a lansat o ultimă mare ofensivă în vest. În bătălia Ardenilor (decembrie 1944 – ianuarie 1945), germanii au pierdut 100.000 de oameni.

Înaintea asaltului final, în februarie 1945 a avut loc la Ialta, în Crimeea, a doua mare conferinţă interaliată în cadrul căreia Iosif Stalin, Winston Churchill şi Franklin D. Roosevelt s-au pus de acord asupra sorţii Germaniei după capitulare: împărţirea acesteia în patru zone de ocupaţie, denazificarea, dezarmarea, plata despăgubirilor şi judecarea criminalilor de război. La 30 aprilie 1945, Hitler s-a sinucis în bunkerul său, iar şefii militari germani au capitulat fără condiţii la 7 mai la Reims, în faţa generalului Eisenhower, şi la 8 mai la Berlin, în faţa mareşalului sovietic Gheorghi Jukov. În Europa războiul se sfârşise.

Capitularea Japoniei

Cu excepţia Birmaniei, care a fost recucerită de englezi în 1945, războiul cu japonezii din Pacific a fost purtat numai de americani. Americanii au desfăşurat o ofensivă dublă: una în zona centrală a Pacificului, spre Japonia, condusă de amiralul Nimitz şi alta către Filipine şi Noua Guinee condusă de generalul Mac Arthur. Japonezii au opus o rezistenţă îndârjită, mergând până la fanatism, prin apariţia piloţilor sinucigaşi (kamikaze).

În ciuda intrării URSS în războiul contra Japoniei la 9 august 1945, pierderile americane erau mari. Preşedintele Truman, succesorul lui Roosevelt, mort la 12 aprilie 1945, a decis folosirea bombei atomice. Două bombe atomice au fost lansate, una la 6 august la Hiroshima, alta la 9 august la Nagasaki. Japonia a fost constrânsă astfel să capituleze la 2 septembrie 1945.

Bilanţul celui de-al doilea război mondial

Al doilea război mondial a durat 2.194 de zile şi a făcut mai mult de 60 de milioane de victime. După victorie, Armata Roşie era prezentă în toată Europa Centrală şi Orientală. În timp ce Statele Unite erau singura ţară îmbogăţită de conflict, Europa era ruinată. Totodată, lumea intra în era nucleară.

Armistiţiul României cu Naţiunile Unite

Ion Antonescu a fost înlăturat de la putere prin lovitura de stat de la 23 august 1944 realizată de regele Mihai şi reprezentanţii Palatului, ai armatei şi ai partidelor politice. Asocierea comuniştilor s-a făcut în scopul de a diminua pretenţiile Moscovei faţă de România.

Românii au încetat ostilităţile contra sovieticilor încă din 23 august, situaţie care le-a permis acestora să treacă uşor peste aliniamentul Focşani-Nămoloasa-Galaţi şi să intre în Bucureşti la 30 august 1944. Armistiţiul cu Naţiunile Unite s-a semnat abia la 12 septembrie 1944, în condiţii grele pentru România. Gestul României din 23 august 1944 a dus la scurtarea războiului şi a marcat intrarea ţării în sfera de influenţă sovietică.

România s-a angajat apoi în războiul antihitlerist. După 25 octombrie 1944, când au fost eliberate ultimele teritorii româneşti, armata română a luptat pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei şi a Austriei. România, cu aproximativ 170.000 de morţi şi cu un efort financiar de 1,2 miliarde dolari, s-a plasat pe locul al patrulea în rândul Naţiunilor Unite care au luptat contra hitlerismului.

Distibuie pe: